Povestea din Pene, morminte și flori este captivantă, dinamică și clocotitoare.
Protagoniștii ei au credibilitatea psihologică dată de vârsta similară a scriitoarei și pasiuni sau preocupări bine documentate/cunoscute.
Romantismul plutește în aerul cețos și în răceala nopții, fără să devină motivația principală a tot și a toate.
Clișeele, șabloanele, orice fel de calchieri ideatice sunt evitate cu grație.
Îngerii apar misterioși sau terifianți, total diferiți de cei din alte romane fantasy.
Recenzia completă aici.
